Sursa imagine: inside94.blogspot.com

Momentul ”0” sau o nouă firmă de monopol pe piața de televiziune

Din 17 iunie 2015 Republica Moldova va trebui să renunţe definitiv la emisia terestră analogică şi să treacă la emisia digitală terestră. Acest lucru presupune, la modul teoretic, liberalizarea pieţei de televiziune şi crearea unor condiţii egale pentru toţi operatorii de pe piaţă. Accesul la transmiterea semnalului în digital se va face însă după modificarea condiţiilor de licenţiere.

Va fi aceasta o nouă formă de control a concurenţei sau nu, încă nu ştim. Cert este că doar posturile tv care vor întruni noile condiţii de licenţiere vor primi acceptul de emisie în digital. Care sunt condiţiile de licenţiere nu se ştie, precum nu se ştie nici cine va construi reţeau de emitători şi va adiminstra viitoarle multiplexe.

Deocamdată radiocomunicaţii anunţă că este gata să investească 50 de mln de lei în construcţie primei reţele cu acoperire naţională, şi crearea unui multiplex cu maxim 15 canale tv cu emisie în SDI (definiţei standard). Condiţia pe care întreprinderea Radiocomunicaţii o strecoară printre dinţi, aproape neauzit, este ca aceste posturi TV să aibă o largă adienţă. O doua reţea şi crearea celui de al doilea multiplex naţional se va face pe bani privaţi. Deci NICIODATĂ, pornind de la audineţa şi cota de piaşă mici ale posturilor tv rămase. Ceea ce ar fi trebuit să devină momentul „0” al industriei moldoveneşti de televiziune, are toate şansle de a se trasforma într-o simlă reîmpărţire a pieţei de televiziune, proces în care Radiocomunicaţii îşi va juca rolul vechi de protector al monopolulului.

De ce ar trebuie să ne deranjeze acest lucru? Piaţa moldovenească de televiziune a fost puternic influenţată de retransmisiile posturilor străine, fapt care i-a imprimat un caracter şi o traiectorie ciudate. Piaţa moldovenească nu a evoluat de la nevoia de informare a publicului spre o industrie tv dezvoltată, ci de la nevoie de a influenţă politică asupra maselor spre un instrument economic controlat şi profitabil. Dominaţia politicului asupra pieţei de televiziune se manifestă şi prin debandada legislativă existentă în domeniul audiovizualului, unde nici o lege nu este funcţională, iar Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi-a asumat doar rolul de instrument de presiune asupra concurenţei. În consecinţă nici un post de televiziune cu content original, exceptând televiziunea publică, care se bucură de un statut special, nu are acoperire naţională şi nu are acces la resursele de publicitate.

Orice încercare de a crea un post de televiziune cu acoperire naţională, bazat pe content original, a suferit eşec. Este cazul postului de televiziune DTV, falimentat ca şi rezultat al ermetizării pieţei de publicitate şi a controlului asupra distribuţiei de programe. În acelaşi timp pe piaţa moldovenească de televiziune operează un şir de posturi tv străine, cu largă acoperire în reţelele de cablu, care, fără a avea cel puţin un minut de produs audiovizual autohton, încasează bani din publicitate. Mai mult de 80 la sută din volumul de publicitate este adjudecat de posturile tv care retransmit contente străine, şi doar un procent foarte mic sunt reinvestite în domeniu. Din acest punct de vedre industria moldovenească de televiziune nu dispune de suficiente mijloace pentru dezvoltare, iar investiţiile comportă un grad mare de risc şi o lungă perioadă excesiv de mare de recuperare. În acelaşi timp retransmiterea contentelor străine a distrus piaţa resurselor umane, şi orice tentativă de investiţie.

Autoritatea publică în domeniul audiovizualului nu a reuşit până la momentul actual să demonstreze imparţialitate în cazul tuturor radiodifuzorilor, şi mai mult nu a fost capabilă să creeze un concept clar de dezvoltare a domeniului. Segmentarea pieţei a fost un proces haotic, impus din exterior pe măsura intrării pe piaţă a unor noi operatori specializaţi pe anumite nişe pe pieţele de origine. Piaţa de televiziune are nevoie de o regândire conceptuală, atât sub aspectul producţiei de programe, cât şi a canalelor de distribuţie. Trecerea la emisia digitală este o oportunitate ideală.
Dimensiunea pieţei, dar în mod special abordarea sa conceptuală greşită, nu a permis constituirea în Republica Moldova a unei pieţi proprii de publicitate, şi mai etse tratată încă, ca o anexă a celei, ruse, româneşti sau ucrainene. Decalajul dintre piaţa moldovenească şi vecinii săi este extrem de mare. Piaţa moldovenească este mai curând un spaţiu de comercializare a publicităţii, în care instrumentarul de marketing lipseşte în cele mai dese cazuri. Marii jucători se orientează ca regulă spre exterior după instrumentarul necesar în nevoia de comunicare cu publicul, fapt ce scoate în evidenţă handicapul pieţii moldoveneşti în raport cu alte pieţe, dar şi lipsa de pregătire profesională.

Piaţa moldovenească este puternic monopolizată şi supusă unui control riguros sub aspectul distribuţiei de programe şi publicitate. Din 16 milioane de euro, la cât este estimată piaţa, 50 la sută dintre venituri revin unui singur post de televiziune. Aceasta în timp ce 48 la sută din piaţă nu este supusă monitorizării şi nu este luată în considerare la distribuirea publicităţii.
Furnizorul indicilor auditoriului televizat începând cu 1 ianuarie 2004 este compania TV MR MLD - reprezentantul oficial al reţelei internaţionale de cercetare AGB Nielsen Media Research (Elveţia).

Acesta îşi desfăşoară activitate în lipsa oricărui control public sau privat, păstrând la discreţia sa colectarea şi interpretarea datelor. Piaţa moldovenească de televiziune nu are un mecanism transparent de stabilire a furnizorului indicilor de audienţă tv, care să implice toţi operatorii de pe piaţă, inclusiv CCA în calitate de autoritate publică în acest domeniu. În situaţia existentă, când industria de televiziune este destul de slabă, iar presiunea pieţelor externe este foarte mare statul ar trebuie să-şi asume, cel puţin în parte, şi pe termen scurt, finanţarea măsurărilor de audienţă, pentru a oferi garanţia unei concurenţe deschise pe piaţă media, şi de a oferi în felul acesta condiţii egale de activitate pentru toţi operatorii tv. Accesul egal la resursele de piaţă, activitatea în condiţii de concurenţă loială, ar permite industriei tv să crească destul de repede, iar piaţa moldovenească de televiziune va fi privită ca o entitate distinctă.

Piaţa moldovenească de televiziune este una atipică şi haotică. Acest fapt este expresia a trei grupe de factori; conceptuali, politici şi economici
• lipsa totală a unui concept de dezvoltare a pieţei de televiziune, dominaţia contentelor străine asupra celor locale,
• implicarea excesivă a politicului în domeniul audiovizual, dependenţa CCA de factorul politic.
• lipsa unei concurenţe autentice, controlul excesiv al pieţei de publicitate şi a reţelelor de distribuţie.

Caracterul pseudo-identitar al pieţei moldoveneşti şi incapacitatea structurilor de stat de a genera reforme substanţiale în acest domeniu va impune industria moldovenească să evolueze spre alte forme de exprimare. Internetul şi telefonia mobilă pot deveni concurenţi puternici ai platformelor clasice. În acelaşi timp, situaţia actuală şi viitoare pe piaţa moldovenească de televiziune sunt puternic influenţate de intenţia de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Pornind de la experienţa altor ţări, este necesar crearea unui mecanism transparent de stabilire a furnizorului indicilor de audienţă tv, cu implicarea tuturor operatorilor de pe piaţă, inclusiv CCA în calitate de autoritate publică în acest domeniu. Guvernul are nevoie, iarăşi cel puţin pe termen scurt, de o Agenţie pentru Comunicare Publică, care va avea în sarcină reformare întregului domeniu de comunicare publică, inclusiv piaţa media cu toate componentele sale, inclusiv segmentul tv, chiar dacă aceasta ar însemna limitarea atribuţiilor CCA.

Autoritatea publică în domeniul audiovizualului nu a reuşit până la momentul actual să demonstreze imparţialitate în cazul tuturor radiodifuzorilor, şi mai mult nu a fost capabilă să creeze un concept clar de dezvoltare a domeniului. Piaţa de televiziune are nevoie de o regândire conceptuală, atât sub aspectul producţiei de programe, cât şi a canalelor de distribuţie. Presupusa Agenţie pentru Comunicare Publică ar trebui să-i revină inclusiv rolul reglementării pieţei de publicitate, şi crearea unui concept de dezvoltare a audiovizualului, pe lângă scopul său de a crea un concept general de comunicare publică în Republica Moldova.

Revenind la digitizarea eterului cred că sutn necesare abordări radicale capabile să schimbe lucrurile pe piaţa de teşeviziune. Din punctul meu de vedre Întreprinderea de stat Radiocomunicaţii are obligaţia statutară şi socială să creeaze primul multiplex naţional. Cum trebuie să arate acesta şi ce trebuie să conţină? În majoritatea statelor care au trecurt deja la emisia digitală primul multimplex naţional este SOCIAL. Nici Republica Moldova nu trebuie să devină o excepţie.

Acesta trebuie construit din bani publici, şi care să satisfacă necesităţile informaţuionale ale societăţii, pornind de la toate aspectele sale politice, economice, sociale şi culturale. Acesat poate fi într-adevar momentul „0” al industriei moldoveneşti de televiziune dacă primul multiplex naţional, construit pe bani publici, va reuni doar posturi cu producţie suta la sută autohtonă şi difuzare în limba română. Pentru a evita presiunea pe ÎS Radiocomunicaţii este corect să se instituie o taxă de acces la semnal, cuprinsă în limita a 10 lei lunar, fapt care ar garanta întreprinderii un venit anual de aproximativ 150 mln lei, pornid de la cifra de 1,131,800 de gospodării existente în Republica Moldova.

Scutirea sposturilor moldovenesti de plata de difuzare a semnalului pe o perioadă definita trebuie să aoba ca scop susţinerea posturilor tv în demersul lor de a produce un content autentic şi de a difuza în limba romană. Al doile multiplex, de la construcţie la administrare şi gestiune ar trebui să revină posturilor comerciale care retransmit content străin. Este o soluţie echitabilă, de natură se ofere noi perspective industriei şi pieţei moldoveneşti de televiziune.

 

Autor: Ion Terguță
Sursa: facebook.com
07.08.2012 Media
5990
0

Comentarii 0