Sursa imagine: cognoscenti.wbur.org

„Facebook” acum 500 de ani?

Existenţa reţelelor sociale pare un fenomen recent, dar nu este: reţele sociale, bazate pe aceleaşi principii ca şi cele de azi, existau deja în urmă cu sute de ani. Cu toate că, în lipsa internetului, circulaţia informaţiei era mai lentă, aceste reţele sociale vechi de secole sunt, în multe aspecte, surprinzător de asemănătoare cu cele de azi.

Ideea de a crea reţele de membri şi de a împărtăşi informaţii datează încă din secolul al XVI-lea, când tinerii savanţi din „academiile” italiene ale vremii (grupări de oameni de ştiinţă sau artişti cu interese comune) imaginau porecle sub care să fie cunoscuţi şi creau embleme şi motto-uri reprezentative pentru grupurile pe care le formau pentru a face schimb de informaţie.

Descoperirea a fost făcută în cursul desfăşurării unui proiect de cercetare la care au colaborat trei instituţii britanice - Royal Holloway University, British Library şi Reading University -, proiect ce urmărea catalogarea şi studierea lucrărilor elaborate de academiile italiene în perioada 1525 - 1700.

În cadrul proiectului au fost adunate date privind academiile, membrii acestora, lucrările publicate, activităţile şi emblemele acestor instituţii.

Cercetătorii au constatat cu surprindere cât de asemănătoare erau activităţile cărturarilor din secolele XVI şi XVII cu cele care pot fi observate în societatea de azi.

Aşa cum noi adoptăm un nume de utilizator pentru profilul de pe Twitter sau Facebook şi creăm cercuri de prieteni pe Google+, aceşti savanţi îşi creau şi ei porecle, împărtăşeau şi comentau idei şi noutăţile epocii, făceau schimb de poezii, piese de teatru şi muzică.

”Dura ceva mai mult să împărtăşească aceste informaţii, în lipsa internetului; totuşi, prin crearea de albume ale membrilor şi volume de scrisori şi discursuri, îşi împărtăşeau informaţiile vremii”, explică prof. Jane Everson, cercetător principal.

Aceşti savanţi adoptau, pentru academiile lor, nume satirice precum Gelati sau Intronati, nume date în glumă, care, în realitate, doreau să transmită exact opusul a ceea ce păreau să însemne la prima vedere. „Intronati” însemna „ameţiţi”, „şocaţi”, adică incapabili de a gândi clar - dar, în realitate, membrii grupului Intronati au fost angajaţi în studii serioase, dezbateri, reprezentări dramatice etc. încă de la formarea grupului, în 1525-1527, la Siena. Accademia degli Intronati există şi azi, când a devenit o asociaţie civică pentru promovarea studiului istoriei şi al artei pe teritoriul sienez.

„Gelati”, care înseamnă „îngheţaţi”, erau, de fapt, departe de a fi amorţiţi şi inerţi; dimpotrivă, erau foarte activi, organizând dezbateri, explorând idei noi, sfidând ideile preconcepute şi au contribuit astfel la schimbarea universului cultural al oraşului lor de baştină, Bologna, influenţa lor extinzându-se şi mai departe, în toată Peninsula Italică şi dincolo de ea.

La fel de amuzante ca poreclele individuale ale membrilor şi numele academiilor erau şi emblemele şi motto-urile ce ilustrau numele acestor grupuri. Învăţaţilor le făcea plăcere să creeze embleme care stârneau confuzie şi închideau în ele înţelesuri ascunse.

Autor: Science Daily
Sursa: descopera.ro
18.01.2013 Caleidoscop
2840
0

Comentarii 0